Designul interior pentru viata de familie este, sau cel putin ar trebui sa fie, diferit.
Stim cu totii ca o casa este impartita in zona de zi si zona de noapte. De ce totusi zona de zi care cuprinde bucataria si livingul contine doar lucrurile parintilor, iar tot ceea ce tine de activitatile de zi ale copilului trebuie sa fie in camera lui? Mai este cea mai mica camera de obicei, si totusi trebuie sa indeplineasca cele mai multe functiuni. Acolo trebuie sa doarma, sa invete, sa coloreze, sa se joace, sa danseze, sa se uite la televizor.
Da, asa au ajuns copiii sa aiba televizor in camera. Nu l-au cerut ei. L-ar putea imparti cu noi in linving, asa cum si adultii il impart. Nu cunosc prea multe cazuri in care preferintele in materie de tv coincid la parinti si nu cred ca au 2 televizoare in living. Mi se cere deseori sa includ televizor in amenajarea camerei copilului. Nu o fac, probabil isi pun ei ulterior pentru ca, spun ei, ne “deranjeaza” cu desenele in living. Nu dezbat subiectul cu privitul la televizor/tableta ore in sir ca nu e treaba mea.
Am preluat cuvantul living, dar nu si sensul acestuia. In sine cuvantul ne duce cu gandul la un loc in care ar trebui sa traim, sa ne desfasuram activitatile vietii noastre, in realitate a ramas o sufragerie in care totul trebuie sa fie neclintit ca poate vin musafiri si vad dezastrul din casa. Dar stati linistiti, cei care vin in general in vizita, sunt si ei parinti si stiu prea bine aceste lucruri . Cei care nu sunt inca, afla cum va fi cand vor avea copii. In ziua de azi timpul oricum nu ne permite sa ne vizitam atat de mult cat ne-am dori, iar pentru o vizita in weekend nu cred ca merita sa sacrificati timpul petrecut alaturi de copil.
Du-te sa te joci la tine in camera, ce mi-ai imprastiat jucariile aici? Vi se pare cunoscut? Sunt lucruri auzite de noi in copilarie si pe care involuntar le ducem mai departe.
Dar cu cine se joaca in camera? Sau ar trebui sa stea singuri? Da, am auzit si asta. Trebuie sa invete sa se joace singuri. Da, se vor juca si singuri, dar nu la 1 an si nici la 2…Daca sunt foarte mici, au nevoie de prezenta noastra. Dar ce sa vezi, activitatile noastre se desfasoara in zona de zi, nu putem sta toata ziua in camera lor. Corect! Si atunci nu e mai simplu sa gatesti ,in timp ce il poti urmari cum se joaca si sa te asezi langa el de cate ori timpul iti permite? Sau cand e mai mare sa isi faca lectiile langa tine, in timp ce tu lucrezi ceva la laptop? Sau sa nu ne mai enervam pentru zecile de ore petrecute la tv ci sa il impartim in mod rezonabil cu totii?
Vor creste, vor dori sa stea singuri, apoi vor pleca, dar pana atunci living together!
Totusi rafturi pentru jucarii in living? Da, e ok. Nu trebuie sa fie multe. Este indicat sa pastram doar jucariile pe care copilul le foloseste in perioada respectiva de dezvoltare. Am fost surprinsa sa aflu, la o curatenie generala printre jucarii facuta impreuna cu fetita de 4 ani, cat de putine jucarii a tinut neaparat sa pastreze. Unele imi placeau mie si eram convinsa ca ii plac si ei, si totusi a ales sa le dea.
Sa renunti la masa de cafea, pe care oricum nu o folosesti prea des, in schimbul unei masute pentru copii? Destul de greu de acceptat mai ales daca amenajarea propriu-zisa are loc inainte de nasterea copilului, cand parintii au alta viziune in ceea ce priveste viata alaturi de copil. Stiti zicala ca parintii perfecti, nu au inca copii. Cu totii am avut macar un episod in care am judecat alti parinti inainte de a fi noi parinti. Mi s-au intors toate inapoi
Camera copilului trebuie sa fie curata, aerisita si ordonata, la fel ca toata casa.
Daca aveti nevoie de o idee, un sfat sau orice informatie cu privire la amenajarea casei, imi puteti trimite un mesaj sau un comentariu mai jos.
Stiu ca multi din cei care citesc aceste randuri au inceput sau vor sa schimbe lucrurile, dar ei sunt foarte putini. Imi doresc ca acest articol sa ajunga la cat mai multi, sa depasim convingeile limitative iar copiii din viata noastra sa aiba loc in casa noastra, sa fie si casa lor, nu doar camera lor, sa traim cum simtim si nu pentru ce ar putea spune altii despre noi.