Sindromul cladirilor bolnave

  • Oamenii de ştiinţă caută explicaţii pentru starea de rău pe care o resimţim cît timp locuim sau muncim în anumite imobile.Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte sindromul „bolii de clădire” ca fiind legat de „cauze privind sentimente nespecifice, stări maladive, a căror instalare este asociată cu ocuparea anumitor clădiri”. Cu alte cuvinte, e senzaţia de rău pe care o avem cît timp stăm într-o clădire şi care dispare după ce am ieşit din ea. Nu este o stare a unei singure persoane, ci a tuturor celor care lucrează sau locuiesc acolo. Uneori, e mai mult decît o stare de disconfort, oamenii ajungînd să se îmbolnăvească. Problema este mai gravă decît s-ar crede. Cauza nu este de domeniul paranormalului, ci ţine, în principal, de tehnologie. Traiul modern ne deteriorează moralul şi starea de sănătate. Preţul pe care-l plătim progresului poate fi uneori foarte mare.Simptomele care nu trecOamenii care locuiesc sau muncesc în aşa-numitele „clădiri bolnave” suferă de stări de somnolenţă, mîncărimi ale pielii, alergii respiratorii, senzaţii de disconfort, stări de greaţă, iritaţii ale ochilor, dureri de cap, dificultăţi de concentrare, oboseală, simptome specifice gripei, ten uscat, tuse seacă sau un grad ridicat de stres. Majoritatea persoanelor care acuză aceste simptome susţin că stările de disconfort dispar chiar în momentul în care părăsesc clădirea, în timp ce afecţiunile mai grave, în cel mult două săptămîni. Cei care au constatat că au o parte din aceste simptome, au observat şi că scapă complet de aceste senzaţii în concediu. Doar două-trei zile libere nu sînt suficiente pentru a anula manifestările sindromului. Cele mai afectate par să fie femeile, dar şi persoanele care fumează şi cele cu astm. Oamenii de ştiinţă au căutat o explicaţie pentru aceste simptome de grup, după ce numărul bolilor inexplicabile s-a înmulţit, mai ales în rîndul angajaţilor din birouri. Cauzele exacte care duc la declanşarea acestui sindrom, denumit sindromul ,,clădirii bolnave“, nu sînt cunoscute încă, dar se presupune că ar fi vorba de efectele materialelor de construcţie sau obiectelor din încăpere, în special, al celor electrice şi electronice cu care locatarii se înconjoară în stilul de viaţă contemporan. Primul factor incriminat este calitatea proastă a aerului din interiorul acestor clădiri. În lipsa ventilaţiei naturale, orice defecţiune a sistemelor de climatizare face ca în aerul pe care îl respirăm să se acumuleze diferite substanţe dăunătoare: de la substanţe chimice (compuşi organici volatili) din mochetă, adezivi, vopsea, pînă la spori de mucegai, care se dezvoltă foarte repede în orice colţ umed şi insuficient aerisit. În urma numeroaselor studii realizate de către specialiştii în domeniul cercetării noxelor, în ultimii 25 de ani s-a descoperit existenţa unui număr de peste 107 factori cancerigeni la locurile de muncă şi acasă.Tot ce ne înconjoară conţine toxine Sindromul clădirii bolnave vine şi de la materialele de construcţie sintetice. Unele dintre ele eliberează gaze, despre care se ştie că, în cantităţi mari, sînt toxice. Potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătatii, încă din 1984 se ştie că o treime din clădirile noi sau proaspăt renovate prezintă o calitate extrem de scăzută a aerului din interior. Substanţele chimice folosite în construcţii (lacuri, vopsele) sînt cunoscute ca agenţi cancerigeni. De exemplu, aldehida formică se găseşte în adezivi, în anumite materiale plastice, în tapiţeria din materialele sintetice spongioase, lemn presat, izolaţii cu spumă poliuretanică şi este extrem de toxică. Benzenul există în materiale plastice, în soluţii de curăţat. Expunerea la benzen poate duce la cancer. Benzenul se găseşte şi în fumul de ţigară, în combustibil şi în vopseluri, dar şi în hainele proaspăt curăţate chimic. Hidrocarburile sînt prezente în lacurile pentru parchet, mobilă, în materialele sintetice, în vopsele şi în gazele de eşapament ale maşinilor. Materialele curăţate chimic emit percloroetilenă, o altă substanţă toxică. Mochetele din clădiri sînt şi ele surse de vopsele şi substanţe ignifuge, cleiuri de fixare. Azbestul este un material izolator care era folosit în mod frecvent în anii 70 pentru izolarea fonică şi pentru a acoperi tavanele şi podelele, ţevile cu apă şi ţevile de încălzire. Dacă e într-o condiţie bună, nu prezintă un pericol pentru sănătate, dar în momentul în care devine fărîmicios, fibrele de azbest pot fi eliberate în aer, ducînd la cancer pulmonar şi azbestoză (cicatrizarea ţesutului pulmonar). Radonul este un gaz incolor, inodor şi radioactiv care poate pătrunde în casă prin crăpăturile din pereţii sau podelele de beton şi prin ţevile de drenaj din podele. Atît casele vechi cît şi cele noi au probleme cu radonul dacă nu au o fundaţie. Expunerea la radon e a doua cauză de cancer pulmonar după fumat. Instalaţiile de încălzire cu gaz şi benzină, cuptoarele cu lemne, şemineele şi cuptoarele cu gaz pot produce monoxid de carbon şi dioxid de nitrogen. sursa: Monitorulexpres

Asadar, atentie la ce materiale folositi in amenajarea casei si in special in camera copilului!

Related Posts

by
Previous Post Next Post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

0 shares